SIMBÓLIC, -Ă, simbolici, -ce, adj., (2, 3, 4) s. f. 1. Adj. Care constituie un simbol (1); care are caracter de simbol, exprimat printr-un simbol, care servește de simbol; care nu are eficacitate sau valoare în sine, ci prin ceea ce simbolizează. 2. S. f. Ansamblu de simboluri; exprimare (a unor idei sau a unor sentimente) prin simboluri; semnificație simbolică (1); simbolistică. 3. S. f. Teorie generală asupra simbolurilor (în care noțiunile logice și raporturile dintre ele sunt înlocuite prin semne convenționale). 4. S. f. Ramură a teologiei consacrată studiului comparativ al simbolurilor de credință ale diferitelor confesiuni. – Din fr. symbolique, lat. symbolicus, germ. symbolisch, Symbolik. Vezi definitia »

APAGÓGIC, apagogice, adj. n. (În sintagma) Raționament apagogic = raționament indirect prin reducere la absurd. – Din fr. apagogique. Vezi definitia »

POSOLÓGIC, -Ă, posologici, -ce, adj. (Med.) Referitor la posologie, de posologie. – Din fr. posologique. Vezi definitia »

BEILÍC, beilicuri, s. n. (Înv.) 1. Conac în care se găzduiau beii sau demnitarii turci veniți ca trimiși ai Porții în țările românești. 2. Cumpărătură de oi (făcută cu de-a sila) pe seama sultanului, la prețuri stabilite dinainte; dijmă (în oi) plătită stăpânirii. 3. Muncă gratuită în folosul beiului sau al stăpânirii. – Tc. beylik. Vezi definitia »

CALIGRÁFIC, -Ă, caligrafici. -ce, adj. De caligraf; (despre scris) frumos, ordonat, citeț. – Din fr. calligraphique. Vezi definitia »