HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

CURCĂNÍE, curcănii, s. f. (Fam.) Furtișag, potlogărie. – Curcan + suf. -ie. Vezi definitia »

GASTRULÁȚIE s. f. (Biol.) Proces de transformare a blastulei în gastrulă. – Din fr. gastrulation. Vezi definitia »

ONOMATOMANÍE, onomatomanii, s. f. Revenire obsesivă în memorie a unui cuvânt, a unui nume, a unei cifre etc. – Din fr. onomatomanie. Vezi definitia »

COLODISPEPSÍE s. f. sindrom dispeptic caracterizat prin jenă abdominală, balonare etc. (<fr. colodyspepsie) Vezi definitia »