STĂNOÁGĂ, stănoage, s. f. (Tipogr.) Raft în formă de pupitru pe care se așază casetele de litere când se culege un text. – Refăcut din stănoage (pl. lui stănog). Vezi definitia »

CIANHIDRÍNĂ s. f. produși de adiție ai acidului cianhidric cu aldehide. (< fr. cyanhydrine) Vezi definitia »

INCONSTÁNȚĂ, inconstanțe, s. f. Lipsă de constanță; nestatornicie. – Din fr. inconstance. Vezi definitia »

barbútă (barbúte), s. f. – Veche monedă turcească de argint, care valora 2 bani și jumătate la începutul sec. XIX. – Var. barbut, s. m. (joc de noroc asemănător cu rișca). Origine necunoscută, dar aproape sigur orientală. Moneda și numele ei au dispărut din circulație, dar nu și jocul, încă foarte obișnuit la oraș. Vezi definitia »

TRITICÍNĂ s. f. substanță azotoasă în făina de cereale. (< engl. triticin) Vezi definitia »