OBSERVATÓR¹ s. n. 1. clădire special amenajată pentru observarea fenomenelor astronomice, meteorologice etc. 2. (mil.) loc destinat instalării efectivului însărcinat cu observarea mișcărilor și a poziției inamicului. (< lat. observatorium, fr. observatoire, germ. Observatorium) Vezi definitia »

TELEVIZÓR s.n. Aparat pentru recepționarea imaginilor transmise prin televiziune. ♦ (Fam.) Micul ecran. [Cf. fr. téléviseur]. Vezi definitia »

BĂNIȘOR, com. în jud. Sălaj; 2.667 loc. (1991). Vezi definitia »

ARGĂSITÓR, -OÁRE, argăsitori, -oare, adj., s. m. și f. (Muncitor) care argăsește. – Argăsi + suf. -tor. Vezi definitia »

PROPĂȘITÓR, -OÁRE, propășitori, -oare, adj. Care face să progreseze, să se dezvolte; înaintat, avansat, progresist. – Propăși + suf. -tor. Vezi definitia »