RĂZEȘÍȚĂ, răzeșițe, s. f. (În evul mediu, în Moldova) Țărancă liberă, proprietară de pământ; soție de răzeș. – Răzeș + suf. -iță. Vezi definitia »

capáră (-ắri), s. f. – Arvună (în Trans. și Banat, în special arvuna dată de pretendent, la definitivarea acordului cu logodnica). It. caparra, prin sb. kapara: – Der. căpări (var. căpăra), vb. (a da arvună; a se logodi). Vezi definitia »

BĂIMĂREÁNCĂ, băimărence, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul Baia Mare. ◊ Locuitoare din municipiul Baia Mare. – Băimărean + suf. -că. Vezi definitia »

TRANSIÉNȚĂ s.f. v. tranziență. Vezi definitia »

otávă (-ắvi), s. f. – 1. Fîn cosit toamna, a doua iarbă. – 2. Al doilea cosit al ierbii. Bg., sb., cr., slov., ceh., rus. otava, pol. otawa (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 233; Conev 68; Vasmer, II, 289). – Der. otăvi, vb. (a cosi pășunea pentru a doua oară; a reveni); otăviște, s. f. (pășune de toamnă). Vezi definitia »