OLCÚȚĂ, olcuțe, s. f. (Reg.) Oliță. – Din oală. Vezi definitia »

LIGROÍNĂ s. f. benzină ușoară, folosită în general ca solvent. (< fr. ligroïne) Vezi definitia »

spúrdă s.f. (reg.) praf. Vezi definitia »

cintáură (-re), s. f. – Varietate de albăstriță (Erythrea centaurium). – Var. țintaură, cintoare. Lat. centaurium (sec. XIX); a ajuns destul de comună, datorită folosirii ei în farmacie. Diculescu, Elementele, 483, crede că var. cintoare reproduce direct gr. ϰενταύριον, ceea ce pare foarte incert. Vezi definitia »

CLOÁNȚĂ, cloanțe, s. f. 1. (Pop.) Babă urâtă, fără dinți, rea. 2. (Fam., peior.) Gură (considerată ca organ al vorbirii). – Cf. clonț. Vezi definitia »