ptiu interj. – Reproduce zgomotul de scuipat și exprimă ideea de dispreț. Creație expresivă, cf. ngr. πτύω „a scuipa”. Vezi definitia »

bidivíu(bidivíi), s. m. – 1. Armăsar, cal arab. – 2. (Arg.) Băiat, flăcău. – Var. bidibiu, bididiu. Tc. bedevi, de la bedu „deșert” (Șeineanu, II, 50) care este aceeași rădăcină a lui beduin. Odinioară se întrebuința și cu funcție adj.: un cal bidiviu. – Der. bididie, s. f. (arg., țiitoare, amantă), cf. sl. bedevija, „iapă arabă”. Vezi definitia »

SAMÁRIU s. n. Element chimic care face parte din grupul pământurilor rare. – Din fr. samarium. Vezi definitia »

HALVAGÍU, halvagii, s. m. (Rar) Persoană care prepară sau care vinde halva. – Din tc. halvaci. Vezi definitia »

GIMNÁZIU, gimnazii, s. n. 1. (În Grecia antică) Școală în care tinerii absolvenți ai palestrei își desăvârșeau educația fizică și intelectuală. 2. Școală care cuprinde clasele (4) V-VIII. 3. (În unele țări) Liceu. – Din lat. gymnasium, fr. gymnase. Vezi definitia »