Definita cuvantului șuierător
ȘUIERĂTÓR, -OÁRE, șuierători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea adverbial) Cu un sunet strident, ascuțit; șuierat2. ◊ Consoană șuierătoare (și substantivat f.) = consoană sibilantă. 2. Adj. (Despre unele animale, păsări) Care scoate un țipăt, un sunet (ascuțit) specific. 3. Adj. (Despre vânt) Care produce un zgomot puternic și vibrant. 4. S. f. (Reg.) Fluier [Pr.: șu-ie-] – Șuiera + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu șuierător
PRUNIȘÓR, prunișori, s. m. Diminutiv al lui prun; prunuț. – Prun + suf. -ișor. Vezi definitia »
CONTRATORPILÓR, contratorpiloare, s. n. (Ieșit din uz) Navă de război rapidă, care urmărește și distruge torpiloarele; distrugător. – Din fr. contre-torpilleur. Vezi definitia »
BRIZÓR s.n. (Text.) Cilindru cu garnitură de sârmă de ferestrău, adaptat la toba mare a cardelor din filatură, care servește pentru destrămarea ghemotoacelor. [< fr. briseur]. Vezi definitia »
AȚÂȚĂTÓR, -OÁRE, ațâțători, -oare, adj. Care ațâță (2); provocator; excitant. ♦ (Substantivat) Persoană care îndeamnă la acțiuni (sociale, politice) reprobabile. – Ațâța + suf. -ător. Vezi definitia »
HUMÓR s. n. V. umor. Vezi definitia »