Definita cuvantului canonic
CANÓNIC2, -Ă adj. 1. conform cu canoanele bisericești; canonial. ◊ recunoscut de biserică. ◊ drept ~ = drept bisericesc. 2. după anumite norme, bine stabilite; normativ. ◊ (mat.) formă (sau ecuație) ~ă = formă, ecuație simplă care poate fi redusă, cu ajutorul schimbării unor variabile, la un număr oarecare de forme sau ecuații. (<fr. canonique, lat. canonicus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu canonic
AVIOCHÍMIC, -Ă adj. referitor la tratamentul modern al plantelor cu substanțe chimice împrăștiate din avion. (< germ. aviochemisch) Vezi definitia »
POȘÂNDÍC s. n., s. m. v. poșidic. Vezi definitia »
MECANOTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la mecano-tehnică. II. s. f. mecanică (III, 2). (< mecano + -tehnic2) Vezi definitia »
BOTNIC, Golful~, golf în N M. Baltice, între Suedia și Finlanda. Lungime: 688 km; lățime max.: 240 km; 117 mii km2. Ad. max.: 290 m. Datorită climatului continental, salinătății reduse (max. 5,5‰), mareelor (0,6 m) și adîncimilor mici, înghețată în mare parte din an (oct.-iun.). Vezi definitia »
AERONAÚTIC, -Ă adj. Referitor la aeronautică, de aeronautică. [< fr. aéronautique]. Vezi definitia »