Definita cuvantului bec
BEC1, becuri, s. n. 1. Sferă sau pară de sticlă în care se află filamentul unei lămpi electrice; p. ext. Lampă electrică. ◊ Expr. (Fam.) A fi (sau a cădea) pe bec = A fi sau a ajunge într-o situație fără ieșire; a i se înfunda, a o păți. 2. Sita unei lămpi de gaz. 3. Orificiu prin care țâșnește un lichid vaporizat, un jet de gaz sau un amestec de gaze sub presiune, spre a putea fi aprinse. – Din fr. bec [de gaz].
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bec
mấnec s.n. (reg.) zorii zilei. Vezi definitia »
AUSTRALOPITÉC s.m. Maimuță fosilă evoluată din era terțiară, cea mai apropiată de om. [Pron. a-us-, pl. -ci. / < fr. australopithéque, cf. lat. australis – de sud, gr. pithekos – maimuță]. Vezi definitia »
nărodátec, -ă, adj. (înv.) nebun. Vezi definitia »
puiéc, puiéci, s.m. (reg.) 1. (la pl.) ou sau larvă de albină, pui de albină; cățel. 2. (la pl.) copileți la tulpina porumbului. 3. cățel de usturoi. 4. (la pl.) arpagic, orceag. Vezi definitia »
AUSTRALOPITÉC, australopiteci, s. m. Maimuță fosilă cu însușiri apropiate de cele umane, care a trăit în Africa. [Pr.: a-us-] – Din fr. australopithéque. Vezi definitia »