OSTEOCLAZÍE, osteoclazii, s. f. 1. Operație chirurgicală care necesită sfărâmarea anumitor oase. 2. (Biol.) Proces lent de resorbție osoasă datorită osteoclastelor. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéoclasie. Vezi definitia »

OMOTAXÍE s.f. (Geol.) Sincronism aproximativ a două strate care conțin aceeași formă caracteristică. [Gen. -iei. / et. incertă]. Vezi definitia »

CONSCRÍPȚIE s. f. 1. recrutare. 2. redactare a unei legi. (< fr. conscription, lat. conscriptio) Vezi definitia »

METROLOGÍE s. f. 1. ramură a fizicii care studiază unitățile de măsură și metodele de măsurare a mărimilor fizice. 2. totalitatea activităților legate de măsurători, etaloane etc. (< fr. métrologie) Vezi definitia »

CHINEZITERAPÍE s.f. Terapeutică prin mișcare. [Gen. -iei, scris și kineziterapie. / < fr. kinésithérapie, cf. gr. kinesis – mișcare, therapeia – tratament]. Vezi definitia »