GEOTERMÍE s. f. 1. căldură internă a Pământului. 2. parte a geologiei care studiază variațiile în adâncime ale temperaturii uscatului, mărilor și oceanelor. (< fr. géothermie) Vezi definitia »

nomotesíe s.f. (înv.) legiferare. Vezi definitia »

HOMOMORFÍE s. f. însușire a ceea ce este homomorf. (< fr. homomorphie) Vezi definitia »

CAȘEXÍE s. f. sindrom prin slăbirea progresivă a întregului organism și printr-o insuficiență funcțională a unor organe. (< fr. cachexie) Vezi definitia »

AGROBIOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care studiază legile de dezvoltare a plantelor cultivate. [Gen. -iei. / cf. fr. agrobiologie < gr. agros – ogor, bios – viață, logos – vorbire]. Vezi definitia »