REORCHESTRÁȚIE s. f. reorchestrare. (< fr. réorchestration) Vezi definitia »

BANCOCRAȚÍE s.f. Afirmare puternică a puterii politice a capitalului bancar; tiranie a băncilor. [Gen. -iei. / < fr. bancocratie, cf. fr. banque – bancă, gr. kratos – forță]. Vezi definitia »

PROROGÁȚIE s.f. Prorogare. [Gen. -iei. / cf. fr. prorogation, lat. prorogatio]. Vezi definitia »

PELVITOMÍE, pelvitomii, s. f. (Med.) – Denumire generică pentru operațiile chirurgicale practicate pentru lărgirea temporară a bazinului (3). – Din fr. pelvitomie. Vezi definitia »

istórie (istórii), s. f. – 1. Știință care studiază dezvoltarea complexă a societății, a unui popor etc. – 2. Poveste, relatare. – 3. Conflict, încurcătură, necaz. – 4. Organ genital. – Mr. isturie. Lat. historia sau gr. ἰρτορία (sec. XVII). Accentul istorie, înv., se aude actualmente numai pentru sensurile 3 și 4. – Der. istorioară, s. f. (anecdotă, povestire distractivă, banc); istornic, adj. (istoric), sec. XVIII, înv.; istoric, adj., din fr. historique; istoricesc, adj. (istoric), sec. XVII, înv.; istoric, s. m. (specialist în istorie), din lat. historicus, sec. XVII; istorisi (var. rară istori), vb. (a povesti, a relata), din gr. ἰρτορῶ, ἰρτορίσω; istoriograf, s. m. (cronicar, istoric), din gr. ἰρτοριόγραφος (sec. XVIII); istoriografie, s. f. (știință auxiliară istoriei care se ocupă cu studiul evoluției concepțiilor și operelor istorice); preistorie, s. f., din fr. préhistoire; preistoric, adj. Vezi definitia »