VOTÍV, -Ă adj. Care are ca obiect o făgăduință, o promisiune; care s-a oferit divinității, spre a împlini o făgăduință solemnă. ◊ Tablou votiv = fragment din pictura unui monument, înfățișând pe ctitori, de obicei cu miniatura monumentului în mâini. [Cf. fr. votif, lat. votivus < votum – promisiune]. Vezi definitia »

PREZERVATÍV, -Ă adj. Care prezervă; apărător, preventiv. // s.n. Remediu folosit pentru prevenirea unui rău, a unei boli. ♦ Mic tub elastic închis la un capăt, folosit de bărbați ca anticoncepțional sau pentru prevenirea unei îmbolnăviri prin contact sexual. [< fr. préservatif]. Vezi definitia »

SUBJONCTÍV s.n. Conjunctiv. [< fr. subjonctif, cf. lat. subiunctivus < subiungere – a subordona]. Vezi definitia »

INFIRMATÍV, -Ă adj. care anulează (o sentință). (< fr. infirmatif) Vezi definitia »

DISCUSÍV, -Ă adj. 1. care ține de o controversă. 2. (med.) care înlătură, rezolvă acumularea de fluide. (< fr. discussif) Vezi definitia »