Definita cuvantului terminator
TERMINATÓR, terminatoáre, s.n. Linie marginală, opusă limbului, care desparte partea luminată de soare de cea obscură de pe discul lunii și al planetelor. (cf. fr. terminateur)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu terminator
AUZITÓR, -OÁRE, auzitori, -oare, s. m. și f. (Înv.) Auditor. – Din auzi + suf. -(i)tor. Vezi definitia »
CARBURATÓR s. n. organ al unui motor cu ardere internă în care se formează amestecul carburant. (< fr. carburateur) Vezi definitia »
ULUITÓR, -OÁRE, uluitori, -oare, adj. Care uluiește; uimitor, surprinzător. ♦ Excepțional, extraordinar. [Pr.: -lu-i-] – Ului + suf. -tor. Vezi definitia »
PULVERIZATÓR s.n. Aparat de pulverizare. [Pl. -oare. / cf. fr. pulvérisateur]. Vezi definitia »
DEBITÓR, -OÁRE I. adj. (despre sume de bani) care se înscrie în debit2 (2); datorat. ◊ (despre conturi) în care debitul2 (2) depășește creditul. II. s. m. f. datornic, cel care este creditat. ◊ persoană (fizică sau juridică) obligată, în temeiul unui raport juridic, să dea sau să (nu) facă ceva. (< fr. débiteur, lat. debitor) Vezi definitia »