POGONOFÓR, pogonofori, s. m. (La pl.) Grup de nevertebrate superioare, vermiforme, cilindrice, cu corpul lung și subțire, care se hrănesc prin absorbția hranei capturate și digerate la nivelul tentaculelor (Pogonophora); (și la sg.) animal din acest grup. – Din fr. pogonophore. Vezi definitia »

pușcătór, pușcătóri, s.m. (reg.) 1. vânător (care ochește bine). 2. șfichi de bici. Vezi definitia »

DEGROSISÓR s. n. filtre din pietriș care rețin impuritățile de dimensiuni mai mari, într-o instalație de limpezire a apei. (< fr. dégrossisseur) Vezi definitia »

INFORMATOR antenă, aspersor, barabanci, băgător în seamă, binbangiu, bingănitor, caiafă, calpuzan, canar, castor, cântăreț, cârtiță, cintezoi, ciocăr, ciripic, ciripitor, clănțău, clănțoi, cobzar, donițar, flașnetar, ginitor, gurist, gușar, iepuraș, instrumentist, interpret, înghețată, jeg în gât, jet, lătrător, limbă, limonadă, limonagiu, marmeladă, mârâitor, melodios, muist, papagal coclit, pârâcios, pețitor, philips, pigănitor, prăduitor, privighetoare, râșnițar, scuipător, sifonar, tiflă, toboșar, trâmbițar, trântăreanu, turnător, turnesol, țambalagiu, țânțar, țap, țiflă. Vezi definitia »

SEPARATÓR, -OÁRE adj. Care poate separa. // s.n. 1. Aparat sau mașină care separă o anumită substanță sau un anumit material dintr-un amestec. 2. Dispozitiv care închide sau deschide un circuit electric. [Cf. fr. séparateur, lat. separator]. Vezi definitia »