REPROBATÓR, -OÁRE adj. Care reprobă; reprobativ. [Cf. fr. réprobateur, lat. reprobator]. Vezi definitia »

predicator, predicatori s. m. (intl.) avocat. Vezi definitia »

LUSTRUITÓR, -OÁRE, lustruitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care efectuează operația de lustruire. 2. S. n. Instrument confecționat din oțel sau din bronz cromat, cu mâner de lemn, care servește în legatorie la lustruirea legăturilor de piele. [Pr.: -tru-i-] – Lustrui + suf. -tor. Vezi definitia »

APRECIATÓR, -OÁRE, apreciatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care apreciază. [Pr.: -ci-a-] – Din aprecia + suf. -tor. Vezi definitia »

ANN ARBOR [æn a:bə], oraș în S.U.A. (Michigan), pe rîul Huron, la V de Detroit; 261 mii loc. (1984). Instrumente și mașini de precizie, rulmenți. Universitate (1841). Institut de știință și tehnologie. Centru de cercetări aeronautice și spațiale, nucleare, chimice și metalurgice. Vezi definitia »