MENȘEVÍSM s. n. Curent moderat apărut la începutul sec. XX în cadrul social-democrației ruse, care se opunea prevederilor programatice ale bolșevicilor. – Din rus. menșevizm. Vezi definitia »

ANTISEMITÍSM s. n. Atitudine, concepție reacționară, rasistă, de ură contra evreilor, provocată de clasele exploatatoare, cu scopul de a crea diversiune și a sparge unitatea de luptă a clasei muncitoare. – Fr. antisémitisme. Vezi definitia »

ANTIVEDÉTISM s. n. atitudine a unui artist, sportiv opusă vedetismului. (< anti- + vedetism) Vezi definitia »

CENTRALÍSM s. n. Sistem de organizare administrativă, economică sau politică, potrivit căruia instituțiile locale se află (în orice problemă) în subordinea instituțiilor centrale și lucrează după dispozițiile acestora. ♦ (Ieșit din uz) Centralism democratic = principiu de bază propriu organizării și activității partidelor comuniste și muncitorești, care susținea îmbinarea centralismului cu democrația, conducerea centralizată cu participarea membrilor colectivității. – Din fr. centralisme. Cf. rus. țentralizm. Vezi definitia »

MARGINALÍSM s. n. Teorie economică ce consideră valoarea de schimb a unui produs ca fiind determinată de ultima unitate disponibilă din acel produs. – Din fr. marginalisme. Vezi definitia »