RIFLÚRĂ, rifluri, s. f. Fiecare dintre șanțurile elicoidale executate pe suprafața activă a cilindrilor valțurilor de moară, pentru a le mări eficacitatea. – Din fr. riflure. Vezi definitia »

GÚRNĂ s. f. parte curbată a carenei unei nave, care leagă fundul cu pereții verticali. (< engl. gurney) Vezi definitia »

PALÁNCĂ, palănci, s. f. 1. (Înv.) Palisadă (1). ◊ Expr. A face (sau a da ceva) palancă (la pământ) = a culca la pământ, a doborî. 2. (Reg.) Nume dat unor construcții rudimentare, folosite ca gard, ca adăpost pentru animale etc. – Din tc., pol. palanka, magh. palánk. Vezi definitia »

FASCÍCULĂ, fascicule, s. f. Fiecare dintre părțile unei opere unice care se publică în etape succesive (urmând a fi reunite într-un tot după apariția integrală a lucrării). ♦ Broșură conținând o parte, un capitol dintr-un roman publicat în fragmente succesive; p. gener. broșură. ♦ Coală de tipografie fălțuită. [Var.: fascícolă s. f.] – Din fr. fascicule. Vezi definitia »

fotrágă, fotráge, s.f. (reg.) lemn gros scobit, cu care se scoate piatra. Vezi definitia »