Definita cuvantului domeniu
DOMÉNIU, doménii, s. m. 3. (Mat.) ~ ♦ Domeniu integral = inel (6), în care operația de înmulțire este comutativă, care conține un element neutru față de operația de înmulțire și în care nu există nici o pereche de elemente nenule al căror produs să fie nul. ◊ Mulțimea numerelor întregi față de operațiile de adunare și înmulțire formează un domeniu integral. [MW]
Sursa: Neoficial
Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu domeniu
ÁTRIU s. n. (Anat.) Auricul. [Pr.: -tri-u] – Din fr. atrium, lat. atrium. Vezi definitia »
córciu2, córciuri, s.n. (reg.) arbore mic și crenguros; tufă, buhaci, ghijar, jip, muzuc, târș. Vezi definitia »
SUBROGATÓRIU, -IE, subrogatorii, adj. Care substituie. – Din fr. subrogatoire. Vezi definitia »
SANCHÍU, -ÍE, sanchii, adj. (Pop.) Tăcut, posac, ursuz; încăpățânat. – Et. nec. Vezi definitia »
SUBROGATÓRIU, -IE adj. care substituie. (< fr. subrogatoire) Vezi definitia »