ECOLALÍE s.f. Repetare automată a sunetelor auzite la alții, care se manifestă ca simptom al unor boli nervoase. ♦ Repetare automată a vorbelor altuia. [Gen -iei. / < fr. écholalie, cf. gr. echo – sunet, lalein – a vorbi]. Vezi definitia »

tilnoáie s.f. (reg.) chinga hamului, care trece peste pieptul calului; presen. Vezi definitia »

OROGRAFÍE s. f. parte a geografiei fizice care studiază formele de relief ale uscatului; hipsografie. ◊ totalitatea munților unei regiuni, unei țări. (< fr. orographie) Vezi definitia »

PARACIVILIZÁȚIE s.f. (Liv.) Stare opusă nivelului de dezvoltare al societății moderne. [Gen. -iei. / et. incertă]. Vezi definitia »

IMPROVIZÁȚIE, improvizații, s. f. Faptul de a improviza; (concr.) ceea ce se improvizează. ♦ Piesă muzicală improvizată. ♦ Lucru făcut la repezeală, la moment. – Din fr. improvisation. Vezi definitia »