Definita cuvantului orografie
OROGRAFÍE s. f. parte a geografiei fizice care studiază formele de relief ale uscatului; hipsografie. ◊ totalitatea munților unei regiuni, unei țări. (< fr. orographie)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu orografie
ICONOLATRÍE s. f. adorație a icoanelor. (< fr. iconolâtrie) Vezi definitia »
PULULÁȚIE s. f. 1. înmulțire rapidă și abundentă. 2. producere rapidă de țesuturi morbide. (< fr. pullulation) Vezi definitia »
FOTOGRAMMETRÍE s. f. ramură a topografiei care se ocupă cu ridicarea planurilor și a hărților pe baza fotogramelor. (< fr. photogrammétrie) Vezi definitia »
HIPERTIROIDÍE s. f. boală cauzată de o hipersecreție a glandei tiroide; hipertiroidism. (< fr. hyperthyroïdie) Vezi definitia »
răcodélie (-ii), s. f. – Lucru manual, obiect făcut de mînă. – Var. rocodele, rogodele, rogoade. Sl. rąkodĕlije (Tiktin). Sec. XVII, înv. Ultimele var. se folosesc și cu sensul de „fructe, poame”, probabil datorită confuziei cu roade. Cf. Bogrea, Vacor., IV, 844. – Cf. și rîncă, rucaviță. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z