ALESTẤNCĂ s. f. (Reg.) Numele unei țesături de bumbac. [Var.: halastấncă s. f.] – Din rus. holstinka. Vezi definitia »

DESINÉNȚĂ, desinențe, s. f. Element morfologic care, adăugat la tema unui cuvânt, exprimă în flexiunea nominală cazul, numărul (la adjectiv și genul), iar în flexiunea verbală persoana, numărul (și diateza). – Din fr. désinence. Vezi definitia »

OXIHEMOGLOBÍNĂ s. f. compus nestabil prin acțiunea oxigenului asupra hemoglobinei. (< fr. oxyhémoglobine) Vezi definitia »

BURUIENÚȚĂ, buruienuțe, s. f. Diminutiv al lui buruiană. Vezi definitia »

SARBACÁNĂ s.f. Tub lung și drept cu ajutorul căruia se pot arunca, prin suflare, mici proiectile. ♦ Armă cu care musulmanii aruncau materiile incendiare asupra trupelor inamice. [< fr. sarbacane, cf. sp., gr. zarbatana]. Vezi definitia »