TRIFÓR, -Ă adj. (arhit.; despre o deschidere) cu trei uși sau canaturi despărțite prin colonete. (< it. trifora) Vezi definitia »

ADÂNCITÓR, adâncitoare, s. n. Sculă așchietoare pentru prelucrarea suprafețelor frontale plane, conice, cilindrice, profilate. – Adânci + suf. -tor. Vezi definitia »

scamatór (-ri), s. m. – Prestidigitator, magician. Fr. escamoteur (Candrea; Tiktin; Graur, BL, V, 75); poate în vocalism a influențat rus. skomuroh „acrobat”. – Der. scamatorie, s. f. (prestidigitație). Vezi definitia »

ULIȘOR, ulișori, s. m. Diminutiv al lui uliu. – Uliu + suf. -șor. Vezi definitia »

MÂNZIȘÓR, mânzișori, s. m. Diminutiv al lui mânz; mânzuleț, mânzac. – Mânz + suf. -ișor. Vezi definitia »