ASTÚȚIE s.f. (Liv.) Șiretenie, viclenie; șiretlic, vicleșug. [Gen. -iei. / < it. astuzia]. Vezi definitia »

ENDOTERMÍE s. f. (Chim.) Reacție care se efectuează prin absorbție de căldură. – Din fr. endothermie. Vezi definitia »

DISCOPATÍE s.f. (Med.) Boală a discurilor intervertebrale. [Gen. -iei. / < fr. discopathie, cf. lat. discus – disc, gr. pathos – boală]. Vezi definitia »

DIVÍZIE s. f. 1. mare unitate militară din mai multe regimente de arme diferite sau mai multe nave de același tip. ◊ comandamentul unei asemenea unități militare. 2. categorie de calificare a echipelor sportive. 3. ansamblu de mai multe birouri sub direcția unui șef; secție, serviciu (la căile ferate). (< rus. diviziia) Vezi definitia »

INVOCÁȚIE, invocații, s. f. Faptul de a invoca; chemare în ajutor. ♦ Spec. Chemare (cu valoare stilistică) adresată de către un poet muzei pentru a-l ajuta în realizarea creației sale artistice. ♦ Procedeu stilistic prin care oratorul sau scriitorul interpelează un personaj (de obicei istoric) absent. [Var.: invocațiúne s. f.] – Din fr. invocation, lat. invocatio, -onis. Vezi definitia »