Definita cuvantului behaviorism
BEHAVIORÍSM s. n. Teorie care pune la baza psihologiei comportarea nediferențială a omului și animalului față de un stimulent exterior organismului; comportamentism. [Pr.: -vi-o-] – Din engl. behaviorism, fr. béhaviorisme.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu behaviorism
MELODRAMATÍSM s. n. (Rar) Caracter melodramatic. ♦ Exprimare de sentimente care se remarcă prin artificialitate, prin exaltare exagerată. – Melodramat[ic] + suf. -ism. Vezi definitia »
ALEXANDRINÍSM s. n. 1. Ansamblu de manifestări ale civilizației elenistice, semigrecești, semiegiptene, cu centrul în orașul Alexandria (sec. III î.Hr. – III d.Hr.). 2. Caracterul operei poeților alexandrini; p. ext. caracterul rafinat, erudit, subtil, ezoteric al artei și filozofiei în perioadele sale de declin. – Din fr. alexandrinisme. Vezi definitia »
EREMITÍSM s.n. Situație de eremit. [< fr. érémitisme]. Vezi definitia »
PARAMORFÍSM s. n. tulburare de percepție constând în incapacitatea bolnavului de a-și prezenta imaginar obiecte sau fenomene. (< fr. paramorphisme) Vezi definitia »
FEUDALÍSM s.n. Orânduire social-economică, situată între sclavagism și capitalism, în care baza relațiilor de producție o constituie proprietatea feudalului asupra mijloacelor de producție și proprietatea parțială a acestuia asupra țăranilor iobagi. [Pron. fe-u-. / cf. it. feudalismo, fr. féodalisme]. Vezi definitia »