ADAPTOMÉTRU s. n. 1. aparat în adaptometrie. 2. instrument pentru măsurarea adaptării stimulilor. (< fr. adaptomètre) Vezi definitia »

FOTOGONIOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurători unghiulare pe fotograme. [Pron. -ni-o-. / cf. fr. photogoniomètre]. Vezi definitia »

TAHIMÉTRU² /TAHOMÉTRU s. n. 1. instrument pentru măsurarea turației unei piese rotitoare a unei mașini, a turației mașinilor; celerimetru. 2. aparat pentru măsurarea vitezei curentului cursurilor de apă. (< fr. tachymètre, germ. Tachometer) Vezi definitia »

OPTOMÉTRU s.n. Aparat pentru controlul vederii și potrivirea ochelarilor. [< fr. optomètre, cf. gr. optesthai – vedere, metron – măsură]. Vezi definitia »

prim-minístru s. m., art. prim-minístrul; pl. prim-miníștri, art. prim-miníștrii Vezi definitia »