FART s.n. Unsoare pentru schiuri. [< fr. fart < cuv. norvegian]. Vezi definitia »

incert Vezi definitia »

BOCAPÓRT, bocaporți, s. m. Deschizătură pe punte, prin care se încarcă mărfurile în navă. – Din it. boccaporto. Vezi definitia »

ALÉRT, -Ă, alerți, -te, adj. (Livr.) Sprinten, vioi; iute, prompt. – Din fr. alerte. Vezi definitia »

PORT², (2,3) porturi, s. n. 1. Faptul de a purta sau de a deține. Portul armelor este interzis. 2. Conduită obișnuită, firească, normală. Ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul. 3. Îmbrăcăminte caracteristică unui popor, unei regiuni, unei epoci etc. ◊ Expr. (Pop.) A purta portul (cuiva) = a se asemăna, a se potrivi cu cineva, a fi la fel cu cineva, a se adapta la felul de a fi al cuiva. ♦ Îmbrăcăminte folosită la anumite ocazii. – Din purta (derivat regresiv). Vezi definitia »