POSTERIÓR, -OÁRĂ adj. 1. Care urmează, care este după ceva (în ordinea scurgerii timpului); ulterior. 2. Aflat în partea dinapoi; dorsal. ♦ (Despre vocale) Care se articulează în partea dinapoi a cavității bucale. [Pron. -ri-or. / cf. fr. postérieur, lat. posterior]. Vezi definitia »

INFRASONÓR, -Ă adj. Oscilații infrasonore = oscilații supersonice. [< fr. infra-sonore]. Vezi definitia »

GRANITIVOR, â??Ă? adj. (despre animale, pĂ?sĂ?ri) Care se hrĂ?nește cu semințe. -Din fr. Granivore Vezi definitia »

TUSÓR s. n. mătase naturală produsă de viermi de mătase sălbatici, foarte rezistentă, din care se confecționează umbrele, parașute etc. (< fr. tussor) Vezi definitia »

ECTOSPÓR s. m. (bot.) spor format în bazidie. (< fr. ectospore) Vezi definitia »