Definita cuvantului fală
FÁLĂ s. f. 1. Trufie, îngâmfare; orgoliu. 2. Motiv de a se mândri cu ceva sau cu cineva; mândrie. ◊ Loc. vb. (Pop.) A-i fi cuiva fală (cu cineva sau cu ceva) = a se mândri (cu cineva sau cu ceva). 3. Strălucire, măreție; pompă2. 4. Glorie, faimă, renume. – Din sl. hvala.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fală
BÂRFEÁLĂ, bârfeli, s. f. Faptul de a (se) bârfi; vorbe calomnioase, defăimătoare. Vezi definitia »
SINCRONIZÉZĂ s. f. aparat cu care se pune în concordanță pelicula cinematografică ce conține imaginea cu banda sonoră; sincronizator (1). ◊ utilaj în procesul de montaj pentru asamblarea negativului conținând imaginea unui film în concordanță cu copia de lucru. (< fr. synchroniseuse) Vezi definitia »
DEHIDROGENÁZĂ s. f. enzimă care catalizează oxidarea substanțelor prin eliminarea ionilor de hidrogen. (< fr. déhydrogénase) Vezi definitia »
ságnă (ságne), s. f. – Rosătură, rană superficială a cailor sau a boilor. – Var. sacnă. Sb., cr. sadno (Cihac, II, 322). – Der. săgni, vb. refl. (a se freca); săgnitură, s. f. (frecare, rosătură). Vezi definitia »
CORNÍȚĂ1, cornițe, s. f. Varietate de struguri cu boabe negre-roșietice, asemănătoare cu coarna (2). – Coarnă + suf. -iță. Vezi definitia »