castrón (castroáne), s. n. – 1. Vas adînc în care se aduc la masă unele mîncăruri. – 2. Supieră. Fr. casserole; însă nu este ușor de indicat intermediarul, cf. săs., pol. kastrol, rus. kastrjolja, sb. castrola (Cihac, II, 45; DAR). Direct din fr., după Iordan, Dift., 285; din bg. kastron, după Pascu, Arch. Rom., VI, 231, în vreme ce Capidan, Raporturile, 222, afirmă că bg. provine din rom. Vezi definitia »

DEUTERÓN, deuteroni, s. m. Nucleu al atomului de deuteriu, format dintr-un proton și un neutron. [Pr.: de-u-] – Din fr. deutéron. Vezi definitia »

LAGÓN s.n. (Geogr.) Întindere de apă înconjurată de stânci coraliere într-un atol. [< fr. lagon]. Vezi definitia »

MICROFOILETÓN s. n. foileton de proporții reduse; minifoileton. (< micro¹- + foileton) Vezi definitia »

CRUȘÓN, crușoane, s. n. Băutură alcoolică preparată din vin și alte băuturi, sirop de zahăr și fructe. – Din fr. cruchon, rus. kriuson. Vezi definitia »