a-i rămâne (cuiva) ciolanele / oasele undeva expr. a nu se mai putea întoarce din locuri îndepărtate; a muri. Vezi definitia »

DILATAȚIÚNE s.f. v. dilatație. Vezi definitia »

EMERSIÚNE s. f. 1. ieșire parțială a unui corp dintr-un lichid în care a fost cufundat; stare în care se află un asemenea corp. 2. reapariție pe bolta cerească a unui astru eclipsat. (< fr. émersion, lat. emersio) Vezi definitia »

AFUZIÚNE s.f. Stropire, aspersiune, folosită ca mijloc terapeutic. [< fr. affusion, cf. lat. affundere – a vărsa pe]. Vezi definitia »

BENEDICȚIÚNE, benedicțiuni, s. f. (Bis.) Binecuvântare. [Pr.: -ți-u-] – Din lat. benedictio, -onis, fr. bénédiction. Vezi definitia »