TAȘÍSM s. n. direcție în pictura abstractă de după cel de-al doilea război mondial, originală în practica diviziunii culorii în tonuri pure, specifică neoimpresionismului, ca și în unele tendințe, precum cele ale picturilor extrem-orientale, în care hazardul intervine ca un element creator al structurării imaginii. (< fr. tachisme) Vezi definitia »

LEGITIMÍSM s.n. Teorie care proclamă drept principiu fundamental al orânduirii de stat „dreptul” sfânt și inalienabil la tron al dinastiilor legitime și puterea absolută a acestora. [< fr. légitimisme]. Vezi definitia »

ALBINOIDÍSM s. n. formă incompletă de albinism. (< fr. albinoïdisme) Vezi definitia »

PERCEPȚIONALÍSM s.n. Percepționism. [Pron. -ți-o-. / < germ. Perzeptionalismus]. Vezi definitia »

Monasticism (from Greek μοναχός, monachos, derived from Greek monos, alone) is a religious way of life characterized by the practice of renouncing worldly pursuits to fully devote one's self to spiritual work. The origin of the word is from Ancient Greek, and the idea originally related to Christian monks. Vezi definitia »