provocábil, provocábilă, adj. (înv.; despre oameni) irascibil, iritabil, supărăcios. Vezi definitia »

MENZÍL, menziluri, s. n., s. m. (Înv.) 1. S. n. Nume dat în țările românești, înainte de introducerea căilor ferate, serviciului de transport (pentru călători și pentru corespondență); olac. 2. S. m. Curier, ștafetă. – Din tc. menzil. Vezi definitia »

IMERGÍBIL, -Ă, imergibili, -e, adj. (Tehn.) Care poate fi imers. – Imerge + suf. -bil. Vezi definitia »

CALCOFÍL, -Ă adj. (despre elemente chimice) care are afinitate pentru sulf. (< fr. chalcophile) Vezi definitia »

PRECIZÁBIL, -Ă, precizabili, -e, adj. Care poate fi precizat. – Preciza + suf. -bil. Vezi definitia »