veșmînt (-mínte), s. n. – Îmbrăcăminte, odăjdii. – Var. veștmînt, vestmînt. – Mr. visminte, veștemintu, megl. vișmint. Lat. vestῑmentum (Pușcariu 1878; REW 9281), cf. it. vestimento, prov. vestiment, fr. vêtement, cat., sp., port. vestimenta. Prezența lui ș se datorează probabil unei faze intermediare *veștimînt (după Pușcariu, unei contaminări cu învește). – Der. veș(t)mîntărie, s. f. (odaie sau dulap pentru odăjdii, în biserici); înveș(t)mînta, vb. (a îmbrăca). Vezi definitia »

SAVÁNT, -Ă adj. Cu cunoștințe vaste și profunde; (foarte) învățat; erudit. ♦ Care arată multă erudiție. // s.m. și f. Învățat, om de știință. [< fr. savant < savoir – a ști]. Vezi definitia »

RADIOTRATAMÉNT, radiotratamente, s. n. (Med.) Tratament cu radiații. [Pr.: – di-o-] – Radio¹- + tratament. Vezi definitia »

VULGARIZÁNT, -Ă adj. (Liv.) Vulgarizator. [Cf. fr. vulgarisant]. Vezi definitia »

COREGÉNT s.n. Persoană care are parte legală la domnie împreună cu monarhul, domnind efectiv pe lângă acesta. [Cf. fr. corégent]. Vezi definitia »