Definita cuvantului anaforă
ANAFÓRĂ s.f. Figură de stil constând în repetarea unui cuvânt la începutul mai multor versuri, propoziții sau fraze succesive. [< fr. anaphore, lat., gr. anaphora, cf. gr. ana – înapoi, phora – întoarcere].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu anaforă
scoifúră, scoifúre, s.f. (reg.) carapacea broaștei țestoase. Vezi definitia »
tíflă (-le), s. f. – 1. Gest batjocoritor constînd din apropierea degetului mare de vîrful nasului mișcînd în acest timp celelalte degete. – 2. (Înv.) Noroc, belșug, prosperitate. Ngr. τύφλα, cu primul sens (Roesler 577; Cihac, II, 706; Tiktin; Pascu, II, 56; Candrea; Gáldi 261). Sensul al doilea se explică prin semnificația ngr. „orbire, halucinație”. Vezi definitia »
șotroágă, șotroáge, s.f. (reg.; deprec.) 1. încălțăminte veche, uzată sau prea mare, nepotrivită pe picior. 2. obiect vechi, uzat, de proastă calitate. 3. persoană infirmă sau în vârstă. Vezi definitia »
IMUNOHEMOLÍZĂ s. f. proces de distrugere a hematiilor sub acțiunea anticorpilor corespunzători. (< fr. immuno-hémolyse) Vezi definitia »
DROJDIOÁRĂ, drojdioare, s. f. Diminutiv al lui drojdie (2); drojdiuță. [Pr.: -di-oa-] – Drojdie + suf. -ioară. Vezi definitia »