EXULTÁȚIE, exultații, s. f. Exultare. [Pr.: eg-zul-] – Din fr. exultation. Vezi definitia »

CROMOTOLOGÍE s. f. studiul culorilor. (< fr. chromotologie) Vezi definitia »

HOMOIOGAMÍE s. f. izogamie. (< fr. homoiogamie) Vezi definitia »

polície² s.f. (reg.) copil mic care face ghidușii. Vezi definitia »

STÂNGĂCÍE, stângăcii, s. f. Lipsă de îndemânare, de ușurință în mișcări, în exprimare, în comportare etc. ◊ Loc. adv. Cu stângăcie = în mod stângaci, neîndemânatic. ♦ Faptă, purtare neîndemânatică. – Stângaci + suf. -ie. Vezi definitia »