SITOMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea unghiurilor verticale. (< fr. sitomètre) Vezi definitia »

RADIOCRONOMÉTRU s. n. instrument pentru determinarea calității mijlocii a unui fascicul de radiație eterogenă. (< radio¹- + cronometru) Vezi definitia »

CONTRACALÍBRU s.n. Piesă folosită la executarea și la controlul unui calibru. [Cf. fr. contre-calibre]. Vezi definitia »

DINLĂÚNTRU adv. v. dinăuntru. Vezi definitia »

MÉTRU¹ s. m. 1. unitate fundamentală de măsură pentru lungime, a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2. riglă, bandă gradată de lemn, de metal etc., cu lungimea de un metru (1). 3. grup de silabe constituind unitatea de măsură a versului; (p. ext.) ritm determinat de împărțirea unui vers în silabe. 4. (muz.) diviziune la baza organizării duratelor sunetelor după succesiunea accentelor tari sau slabe; ritm, cadență, măsură. (< fr. mètre, lat. metrum, gr. metron) Vezi definitia »