Definita cuvantului beilic
BEILÍC, beilicuri, s. n. 1. Casă în care erau găzduiți beii și alți trimiși oficiali ai Porții otomane în țările românești. 2. Vânzare forțată de oi în țările românești, făcută în favoarea sultanului la prețuri fixate de turci; dijmă (în oi). 3. Muncă efectuată gratuit în folosul unui bei sau al feudalilor autohtoni. – Din tc. beylik.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu beilic
MÉDIC s.m. Persoană care practică medicina, având studii superioare de specialitate; doctor. [< lat. medicus]. Vezi definitia »
STADIMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la stadimetrie. [< fr. stadiométrique]. Vezi definitia »
TRANSOCEÁNIC, -Ă I. adj. (de) peste ocean. ◊ care traversează oceanul. II. s. n. navă comercială de mare tonaj care execută transporturi peste ocean. (< fr. transocéanique) Vezi definitia »
PROTEÍNIC, -Ă, proteinici, -ce, adj. Care aparține proteinei, privitor la proteină, de proteină. – Proteină + suf. -ic. Vezi definitia »
TEMÁTIC, -Ă, tematici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care ține de o temă, privitor la o temă, făcut pe anumite teme. 2. Adj. (În sintagma) Vocală tematică = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinență, și care, adăugată la rădăcina unui cuvânt, formează împreună cu aceasta o temă. 3. S. f. Totalitatea temelor sau tema esențială a unei lucrări literare, artistice, științifice, a unui curent literar, a unei epoci etc. – Din (1, 2) fr. thématique, (3) germ. Thematik. Vezi definitia »