PARAFRENÍE s. f. boală psihică caracterizată prin halucinații urmate de delir, bolnavul păstrându-și totuși afectivitatea și capacitatea de muncă. (< fr. paraphrénie) Vezi definitia »

OCULÁȚIE, oculații, s. f. Sistem de altoire printr-un singur mugur, scos cu o porțiune de lemn și de coajă, care se introduce sub scoarța portaltoiului. – Din germ. Okulation. Vezi definitia »

COLOGRAFÍE s.f. (Poligr.) Procedeu de tipărire la care prepararea clișeului se face pe o placă de sticlă; fototipie. [Gen. -iei. / < fr. collographie]. Vezi definitia »

-SCOPÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „observație”, „examinare”, „privire”. [< fr. -scopie, it. -scopia, cf. gr. -skopia < skopein – a privi]. Vezi definitia »

COFOCHIRURGÍE s. f. (Med.) Chirurgie pentru înlăturarea surdității. – Din fr. cophochirurgie. Vezi definitia »