FÉNIX s. m. (Mitol.; în sintagma) Pasărea fenix = pasăre fabuloasă despre care cei vechi credeau că este unică pe lume și care, când își simțea sfârșitul aproape (o dată la 500 de ani), se arunca în foc și renăștea din propria ei cenușă, ca simbol al reînnoirii veșnice. [Scris și: phoenix. – Var.: (înv.) feníce s. m.] – Din fr. phénix, lat. phoenix. Vezi definitia »

TRIÓNIX s.m. Broască țestoasă uriașă, din țările calde, foarte feroce. [Pron. tri-o-. / < fr. trionyx]. Vezi definitia »

ONÍX s. n. Varietate neagră de agat fin, adesea cu striații de diferite culori (albe, roșii, cenușii etc.), folosită ca piatră semiprețioasă la confecționarea unor obiecte ornamentale; p. ext. obiect făcut din acest material. [Acc. și: ónix] – Din fr. onyx. Vezi definitia »

a se pune la marele fix / la patru ace / la țol festiv expr. a se îmbrăca elegant. Vezi definitia »

SUFÍX s.n. Sunet sau îmbinare de sunete care se adaugă la rădăcina unui cuvânt, creându-se astfel noi cuvinte, sensuri sau valori gramaticale. [Pl. -xe. / cf. fr. suffixe, lat. suffixus]. Vezi definitia »