túmbă (-be), s. f. – Săritură peste cap rotire a corpului în aer. – Mr. tumbă, culutumba, megl. tumbă. Creație expresivă, care ar putea fi anterioară rom. (Pușcariu 1770; REW 8975; Tiktin), cf. it. tombolo, fr. tomber, prov., cat. tombar, ngr. τοῦμπα. Mr., megl. nu trebuie să se confunde cu mr. tumbă „mormînt”, din lat. tumba (REW 8977), cuvînt care s-a pierdut pierdut în rom. Bg. tumba trebuie să provină din rom. (Capidan, Raporturile, 213). Vezi definitia »

CATÉNĂ, catene, s. f. 1. Șir de încrețituri ale scoarței pământului, formate sub influența unei presiuni laterale. 2. Lanț de atomi legați între ei prin valențe simple sau multiple. 3. (Înv.) Lanț (la ceas, la ochelari etc.). – Din lat. catena. Vezi definitia »

surdúcă (-ci), s. f. (Banat, Trans.) Minge. Origine necunoscută. Vezi definitia »

tíglă s.f. (reg.) miez cleios din pâine; slănină; pământ cleios. Vezi definitia »

ANATOXÍNĂ, anatoxine, s. f. Toxină microbiană care se întrebuințează la imunizarea organismului. – Fr. anatoxine. Vezi definitia »