CĂRĂREÁ, cărărele, s. f. Cărăruie. – Din cărare + suf. -ea. Vezi definitia »

PERUZEÁ, peruzele, s. f. Piatră semiprețioasă, opacă, de culoare albastră sau verzuie; turcoază. [Var.: (rar) pirozeá s. f.] – Din tc. peruze. Vezi definitia »

blamanjeá (-ele), s. f. – Mîncare albă, gelatină de pasăre. Fr. blanc-manger, prin intermediul rus. blamanže (Bogaci, BF, VI, 197). Mold. Vezi definitia »

testeá (-éle), s. f. – 1. Duzină. – 2. Teanc (de hîrtie). – Mr. tisté. Tc. (per.) deste (Roesler 604; Șeineanu, II, 357), cf. ngr. τεστές, alb., bg., sb., rus. desti. Vezi definitia »

HAVALEÁ, havalele, s. f. Îndatorire constând din prestarea de zile de clacă, podvezi etc., pe care o aveau țăranii pe vremea clăcii. ♦ Prestație în bani sau în natură făcută în contul haraciului. – Din tc. havale. Vezi definitia »