chiuréc (-curi), s. n. – 1. Piele tăbăcită. – 2. Foale. Tc. kürk (Șeineanu, III, 38). – Der. chiurci-bașa, s. m. (blănar al seraiului), tc. kürkçi bași. Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

șpec s.m. (înv. și reg.) slănină: (în expr.) a băga la șpec (pe cineva) = a pune la butuc (în obezi). Vezi definitia »

MOLÁTEC, -Ă adj. v. molatic. Vezi definitia »

BEC², beci, s. m. (Sport, rar) Fundaș la jocul de fotbal. – Din engl. back. Vezi definitia »

REBÉC s. n. vechi instrument muzical, lăută cu două-trei coarde, introdus în Europa de arabi, folosit de menestreli; rebab. (< fr. rebec) Vezi definitia »