Definita cuvantului armătură
ARMĂTÚRĂ s.f. Ansamblu de bare metalice care se pun la construcțiile de beton armat pentru a le întări. ♦ Totalitatea pieselor metalice ale unor instalații alcătuite din țevi sau conducte. ♦ Construcție de lemn, de zidărie etc., servind la întărirea pereților unei galerii subterane. [Pl. -ri. / cf. fr. armature, it., lat. armatura, după armă].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu armătură
vasílcă s. [., g.-d. art. vasílcii; pl. vasílci Vezi definitia »
GLÁNDĂ s. f. (anat.) organ (epitelial) care produce o anumită secreție. (< fr. glande) Vezi definitia »
a trage nădejde ca ursul de coadă expr. a nădăjdui lucruri imposibil de realizat. Vezi definitia »
MANICHIURÍSTĂ s.f. Lucrătoare care face manichiura; manichiureză. [Pron. -chiu-. / < manichiură + -istă]. Vezi definitia »
MÂLITÚRĂ, mâlituri, s. f. Depunere de mâl; (concr.) locul unde s-a depus mâl. – Mâli + suf. -tură. Vezi definitia »