LEGUMICULTÚRĂ s.f. Ramură a agriculturii care se ocupă cu cultivarea legumelor. [< legumă + cultură]. Vezi definitia »

HIDRAZÍDĂ s. f. substanță organică din grupa amidelor, derivată din hidrazină, cristalizată, bacteriostatic puternic. (< fr. hydrazide) Vezi definitia »

talícă, talíci, s.f. (înv.) trăsură ușoară și elegantă cu un cal. Vezi definitia »

mînecă (mấneci), s. f. – Parte a îmbrăcămintei care acoperă brațul. – Var. mînică. – Mr. mînică, megl. mǫnică. Lat. mănĭca (Candrea-Dens., 1124; REW 5300; Pascu, I, 119), cf. alb. mëngë, it. manica, prov., sp., port. manga, fr. manche. – Der. mînecar, s. n. (tunică, veston, bluzon; manșon); mînecuță, s. f. (mînecă; manșetă detașabilă). Vezi definitia »

HISTOPLASMÓZĂ s. f. micoză gravă, provocată de histoplasmă, prin leziuni de tip granulomatos, cu zonă centrală de necroză. (< fr. histoplasmose) Vezi definitia »