Definita cuvantului ataca
ATACÁ vb. I. I. tr. 1. A începe o luptă, a face un act de agresiune; a da un atac. 2. (Fig.) A lua atitudine potrivnică, trecând la acțiune, față de o situație, față de o teorie etc. 3. A vătăma, a distruge, a mina, a roade. ♦ A cere în justiție anularea sau reformarea unei hotărâri judecătorești sau a unui act juridic. 4. A aborda (o problemă, un subiect, o discuție). II. intr. 1. A lua inițiativa într-o întrecere sportivă. 2. A începe executarea unei piese muzicale. [P.i. atác, conj. -ce, ger. -când. / < fr. attaquer, it. attacare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ataca
APLECÁ, apléc, vb. I. 1. Tranz. și refl. A face să-și schimbe sau a-și schimba poziția (verticală) prin îndoire spre pământ; a (se) îndoi, a (se) înclina, a (se) pleca; fig. a (se) supune. 2. Tranz. (Pop.) A alăpta. 3. Refl. Fig., A simți atracție, vocație pentru ceva, a înclina către ceva; a se preocupa de cineva sau ceva. 4. Refl. (În expr.) A i se apleca = a căpăta o indigestie; a-i veni greață. – Din lat. applicare. Vezi definitia »
a o încurca expr. a avea de îndurat un necaz. Vezi definitia »
BARCA, familie nobiliară cartagineză, din care au făcut parte generalii Hamilcar, Hasdrubal, Hannibal. Vezi definitia »
INDICÁ, indíc, vb. I. Tranz. 1. A arăta pe cineva sau ceva; a face cunoscut, a semnala. 2. A recomanda, a prescrie (tratamente, medicamente etc.). – Din fr. indiquer, lat. indicare. Vezi definitia »
REJUDECÁ vb. I. tr. A judeca a doua oară. [< re- + judeca, după fr. rejuger]. Vezi definitia »