RADIATÍV, -Ă adj. referitor la radiații. ♦ (met.) bilanț ~ = diferența dintre cantitatea de căldură primită și cea cedată de suprafața terestră într-un timp dat. (< fr. radiatif) Vezi definitia »

VINDICATÍV, -Ă adj. Înclinat, pornit către răzbunare; răzbunător. [< fr. vindicatif, cf. lat. vindicare – a răzbuna]. Vezi definitia »

DISTRIBUTÍV, -Ă, distributivi, -e, adj. 1. (În sintagmele) Numeral distributiv = numeral care arată repartizarea obiectelor în grupuri exprimate numeric. Atenție distributivă = atenție care poate fi îndreptată în mai multe direcții în același timp; atenție dispersată. 2. Caracterizat prin distributivitate. – Din fr. distributif, lat. distributivus. Vezi definitia »

CONVÍV, -Ă, convivi, -e, s.m.și f. (Livr.) Comesean. – Din fr. convive, lat. conviva. Vezi definitia »

POSTULATÍV, -Ă, postulativi, -e, adj. (Rar) Care se referă la un postulat, care ține de un postulat. – Postulat + suf. -iv. Vezi definitia »