POLARIMÉTRIC, -Ă, polarimetrici, -ce, adj. (Chim., Fiz.) Referitor la polarimetrie, de polarimetrie. – Din fr. polarimétrique. Vezi definitia »

TEOLÓGIC, -Ă adj. referitor la teologie; teologal. (< fr. théologique) Vezi definitia »

PSIHOGNÓSTIC, -Ă I. adj. referitor la psihognostică. II. s. f. studiu al omului bazat pe metode psihologice. (< germ. psychognostisch, /II/ Psychognostik) Vezi definitia »

PALINGENÉZIC, -Ă adj. Referitor la palingeneză. [< fr. palingénésique]. Vezi definitia »

SOLÍSTIC, -Ă adj. care pune accentul pe interpretarea solistului; executat de un solist. (< germ. solistisch) Vezi definitia »