Definita cuvantului ocarină
OCARÍNĂ, ocarine, s. f. Instrument muzical popular de suflat, de dimensiuni mici, din argilă arsă, în formă ovală și cu mai multe găuri, care emite sunete asemănătoare cu cele ale fluierului. – Din it., fr. ocarina.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ocarină
PERISPERMATÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesuturilor din jurul cordonului spermatic. [Cf. fr. périspermatite]. Vezi definitia »
prihánă (prihắni), s. f. – 1. (Înv.) Acuzație, vină. – 2. Pată, defect, cusur, meteahnă. Sl. dar lipsește etimonul exact, cf. ceh. prihana, pol. przygana, rut. prigana (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 237; Tiktin), cf. prigoni. Trecerea lui g › h nu a fost explicată. – Der. prihăni, vb. (a păta); prihanie, s. f. (pată, dezonoare); neprihănit, adj. (pur, curat, cast). Vezi definitia »
purcicúță, purcicúțe, s.f. (reg.) purcea foarte mică, purcică mică. Vezi definitia »
ASPERGILÓZĂ s. f. micoză provocată de dezvoltarea aspergilului în organism. (< fr. aspergillose) Vezi definitia »
fáră, fáre, s.f. (înv.) neam, ginte, națiune; soi. Vezi definitia »